VINURILE NOASTRE
“În universul vinurilor noastre, întâlniți personaje fascinante cum ar fi Calusarii, Mosii, Ursul, Capra, Malanca și Caiutii.
Vinuri pline de poveste!”
Malanca
Malanca – o tradiție românească foarte veche din Moldova de nord și Bucovina care are loc în noaptea de Revelion, constă în cete de colindători care îmbracă un băiat în haine de mireasă, numit Malanca, și vizitează toate casele în care locuiește o fecioară. Conduse de calfă, personajele pun în scena jocuri specifice, printre care Capra, Cerbul, Calul, Urâtul și Frumosul.
Moșii
Sâmbăta, înainte de duminica care face începutul perioadei depost, facem pomenirea morților, căci în duminica următoareBiserica a poruncit să se amintească de Judecata înfricoşată side a doua venire a Domnului. „Moşii de iarnă” marchează astfelsărbătoarea celor trecuți. Pentru că mulți creştini au murit fărăpregătire sau fără pocăința necesară, Biserica mijloceşte pentruca toți să se bucure de fericirea veşnică, în această zi.
Moșii
Sâmbăta, înainte de duminica care face începutul perioadei depost, facem pomenirea morților, căci în duminica următoareBiserica a poruncit să se amintească de Judecata înfricoşată side a doua venire a Domnului. „Moşii de iarnă” marchează astfelsărbătoarea celor trecuți. Pentru că mulți creştini au murit fărăpregătire sau fără pocăința necesară, Biserica mijloceşte pentruca toți să se bucure de fericirea veşnică, în această zi.
Căiuții
Cu mișcări ale picioarelor incredibil de rapide, marcate de lovituri înalte și palme cu cizme, ei dansează cu capete de cai din pânză albă, atașate de șoldurile lor și împodobite cu broderii, ciucuri și o multitudine de pompoane colorate, în jurul spațiului mic. În vremurile vechi, caii albi erau considerați mesageri care aduc viață și noroc, iar această dans simbolizează legătura dintre fermieri și animalele care îi ajută să lucreze pământul.
Călușarii
“Tradiția „Călușariilor” provine din vremuri străvechi ale Daciei și păstrează și astăzi nucleul său păgân. Odată, Călușarii erau preoți ai unui cult solar. Conduși de un mare preot, dansurile lor erau mult mai mult decât o inițiere. Marele preot conduce „Călușarii” în lupta lor cu spiritele malefice care au cucerit satele. Oamenii încă cred că vizionarea dansurilor Călușarilor aduce noroc pe tot parcursul anului.”
Călușarii
“Tradiția „Călușariilor” provine din vremuri străvechi ale Daciei și păstrează și astăzi nucleul său păgân. Odată, Călușarii erau preoți ai unui cult solar. Conduși de un mare preot, dansurile lor erau mult mai mult decât o inițiere. Marele preot conduce „Călușarii” în lupta lor cu spiritele malefice care au cucerit satele. Oamenii încă cred că vizionarea dansurilor Călușarilor aduce noroc pe tot parcursul anului.”
Ursul
Având loc în fiecare iarnă în satele și orașele din regiunea de est a României, Moldova, “Dansul Ursului” simbolizează moartea și renașterea timpului. Executat între Crăciun și Revelion, acest ritual străvechi adună întreaga comunitate, care se adună să urmărească spectacolul. Pentru Geto-Daci, strămoșii românilor de astăzi, ursul era un animal sacru cu puteri vindecătoare.”
Capra
O parte a festivităților românești de Crăciun, este dansul„Căprița”, în care bărbați și băieți cu tobe și instrumente dealamă rătăcesc prin orașe și sate cântând muzică tradițională.Unul sau mai mulți dintre bărbați, îmbrăcați într-un costum decapră stilizat, execută un fel de dans al caprei. Dansul Capreimarchează Solstițiul de iarnă și este un simbol al noroculuiși al prosperității în anul viitor.
Capra
O parte a festivităților românești de Crăciun, este dansul„Căprița”, în care bărbați și băieți cu tobe și instrumente dealamă rătăcesc prin orașe și sate cântând muzică tradițională.Unul sau mai mulți dintre bărbați, îmbrăcați într-un costum decapră stilizat, execută un fel de dans al caprei. Dansul Capreimarchează Solstițiul de iarnă și este un simbol al noroculuiși al prosperității în anul viitor.
